Imperiul Bizantin

In anul 395 imperiul roman se imparte in 2 parti:

-De Apus(Capitala la Roma)

-De Rasarit(Constantinopol,astazi Istambul)

In 476 caderea Romei.

In timp ce Imperiul Roman de Apus a cazut sub atacul migratorilor,cea de rasarit isi va continua existenta.Partea rasariteana va inregistra si o evolutie culturala deosebita.

Justinian(527-565).El incearca restaurarea vechiului imperiu Roman,folosindu-se de armata,de generali renumiti precum Belisarie si Narses.Cu ajutorul acestora,el va dobandi:

-Spania(getii)
-Nordul Africii(De la Vandali)

-Italia(Ostrogotii,Italia lui Theodoric)

Va combate ereziile pentru a-si imbunatatii relatiile cu papalitatea si cu regatele occidentale.

In plan cultural,epoca lui Justinian este una infloritoare,toate legile fiind stranse intr-un corp de legi,Corpus Juri Civilis.

In perioada aceasta 2 capodopere:

-Biserica Sf. Sofia care a fost transformata in moschee

-Biserica San Vitale,din Ravenna,unde apar El si sotia pe bresla.

Aceste realizari au determinat o criza financiara,se adauga atacurile bulgarilor,pierde teritoriile cucerite,Italia cucerita de Longobarzi,Spania luata de Vizigoti si Goti.

Luptele Iconoclaste

Un alt imparat,Heraklios(610-641).Acesta continua cuceririle imperiale spre Persia,insa intervine criza secolului XII.Ea aduce invazia araba si mai ales dispute interne legate de dogma.

Acestea se accentueaza in secolele urmatoare.

Leon al III-lea (717-741) salveaza capitala imperiului din atacurile arabilor.

Tot atunci se declanseaza luptele iconoclaste(Disputa dintre adeptii icoanelor "Iconodule" si cei care erau impotriva acestor iconoclasti.)

Aceasta disputa s-a prelungit (726-843),se va termina cu victoria iconodulilor.

Concilul Ecumenic de la Nicea.(787)

O alta dinastie,dinastia macedoneana.Ea debuteaza cu Vasile I(867-886),insa cel mai stralucit reprezentant este Vasile al II-lea(976-1025).

In vremea acestuia bizantinii recuceresc de la arabi insulele Creta si Cipru,reiau Siria si anexeaza Armenia,insa mediocrii Sermasi ai lui Vasile al II-lea considera ca armata trebuie redusa la rolul de aparatoare a granitelor.

Turcii Selgiucizi(Selcuk),care erau intr-o continua expansiune in Asia Mica ii va invinge catastrofal pe bizantini in lupta de la Manzikert(1071)

Pe langa problemele militare,apar si religioase,precum Marea Schisma (1054),cand patriarhul Constantinopolelor,excomunicat de Papa Leon al IX-lea,si el la randul lui de patriarhie.

Dinastia Comnenilor

Mai multi reprezentanti debuteaza cu Alexios Comnenul.Cu ajutorul cruciatilor sunt respinsi turcii selgiucizi,pentru ca acestia vor reveni in batalia de la Myrio Kephalon.Ei ii infrang din nou pe bizantini.(1176)

In 1204,crestinii cruciati din occident vor cuceri imperiul Bizantin si pentru o perioada de 50 de ani se va instaura imperiul Latin de la Constantinopole.

In 1261,Mihail al XIII-lea Paleologul recucereste imperiul Constantinopole.

Ultimele secole sunt secole de agonie in sensul ca atacul Bulgarilor,Sarbilor si al Turcilor Otomani se intetesc,astfel ca la 29 Mai 1453,dupa 2 luni de asediu din partea Otomanilor,imperiul a cazut.

Cel care a cucerit Constantinopole s-a numit Mehmed al II-lea(1451-1481),supranumit Fatih.

Ultimul imparat bizantin a fost Constantin al XI-lea Dragases(1453)

Cler,tarani si oraseni

Categorie foarte importanta mai ales din perspectiva cunoasterii de carte.

Clerul secular si regular.

In evul mediu unii baieti,fete,care nu se puteau casatorii intrau in manastire.In imperiul bizantin,in bizant,manastirile au fost si loc de detentie(inchisoare).Calugarii au format si ordine militaro-religioase(Ordinul calugarilor franciscani,ordinul calugarilor ioaniti.)

Taranii reprezentau marea majoritate a populatiei .

Taranii liberi(mai numerosi la inceputurile evului mediu)si taranii dependenti.Acestia traiau pe domeniile nobiliare,in sate.Nu aveau libertate juridica.Ei depindeau asa de strict incat nu se puteau casatorii fara acordul stapanului,nu puteau lasa mostenire decat dupa ce plateau o taxa.(Taxa de mana moarta)

Obligatiile acestuia:

Dijma(o parte din produse taranilor)

Claca(Un anumit numar de zile pe an muncea seniorului)

Censul(o suma de bani)

Cele mai importante rascoale ale evului mediu au fost:Jaqueria in Franta si rascoala taranilor englezi condusa de Wat Tyler.

Pentru spatiul romanesc:Rascoala de la Bobalna (1437) si razboiul taranesc de G. Doja (1514)

Patriciarhul (elemente bogate,mestesugari)

Elementele de mijloc ale orasului:medici,farmacisti,profesori.

Elementele decazute:Plebea orasaneasca.

Orasele lupta pentru emanciparea de suzeranitatea feudalilor(miscare comunala).In urma acestei miscari,orasele obtin o Charta.

Relatii Feudo-Vasalice

Episcopul Adalberon de Laon imparte societatea feudala in 3 ordine:

-Cei care se roaga (Oratores):Preotii,Calugarii.

-Cei care se lupta(Bellatores):Cavalerii.

-Cei care muncesc (Laboratores):Taranii,Orasenii.

Intre aceste 3 ordine firesc ar fi fost sa existe raporturi de complementaritate,dar sunt de subordonare.

Bellatores apartineau clasei Nobiliare,iar in interiorul ei se va stabili un tip special de relatii,care se vor numi suverano-vasalice.

Elementele cheie in jurul carora se vor structura sunt:Beneficiul si Feuda.

La inceputul societatii medievale,elementele legate pentru slujbele credincioase ale unor apropiati inzestreaza cu pamant pe cei care ii slujeau.

Feuda la inceput este asimilata beneficiului.

O feuda reprezinta de obicei o bucata de pamant pe care seniorul o da spre folosinta si posesiune unui vasal.

Acest mod de a inzestra pamant presupune existenta contractului de vasalitate:

-omagiul;

-juramantul de credinta;

-investitura.

Drepturi si Obligatii.

Obligatiile vasalului sunt subsumate in Auxilun Consilium.Inseamna sa nu aduci prejudicii seniorului.

Vasalul avea obligatia de a participa la curtea seniorului atunci cand seniorul judeca pe cineva.

Armare a fiului cel mare ca ,cavaler.

Trebuia sa ajute in lupta.

Vasalul trebuia sa il ajute cu bani.

Seniorul trebuia sa-l ajute in caz de nevoie.

In multe cazuri vasalul avea privilegiul de a percepe anumite taxe.

Relatiile suverano-vasalice determina o stare de anarhie,de faramitare regala,careia regalitatea va incerca sa ii faca fata prin centralizare.

In caz de tradare(viclenie) din partea vasalului,feuda acordata acestuia este luata.

In caz de tradare din partea seniorului ,vasalul isi pastra feuda si jura credinta seniorului sau.

Omagiul ligiu(primar) si omagiul plan(secundar).

Avea intaietate Omagiul Ligiu.

Conducerea oraselor medievale

Orasele medievale au beneficiat de diferite grade de autonomie.

Astfel,au fost folosite Sisteme de Autoguvernare,bazate pe anumite institutii:

-Adunari generale ale locuitorilor(in realitate acestea erau mai putin consultate);

-Consilii ale orasului,care deliberau in toate problemele administrative;

-Putere executiva cu caracter colegial(consuli) sau personal (primar).

Activitatea Economica.

Orasele medievale s-au afirmat in primul rand drept centre de productie mestesugareasca si de schimb,dar au pastrat multa vreme si o componenta rurala.

Au fost create o serie de corporatii,acestea fiind asociatii ale mestesugarilor si negustorilor,numite Bresle sau Ghilde.Aparute in secolele XII-XIII si ajunse la dezvoltare maxima in secolele XIV-XV,acestea impuneau strict aprovizionarea cu materii prime,cantitatea si calitatea productiei,desfacerea acesteia.

Viata cotidiana in orasul medieval.

Datorita cresterii populatiei oraselor,ba prin sporul natural,dar mai ales prin sosirea unor locuitori din mediul rural,spatiul disponibil devine repede insuficient.

Arhitectura oraselor medievale occidentale se caracterizeaza prin dezvoltarea pe verticala.Oamenii traiau mult mai inghesuiti decat la sat,iar conditiile de igiena erau scazute.Apa curenta nu exista,pe strada erau multe gunoaie,iar gainile,porcii si alte animale umblau pe strazi.

Universitatile medievale.

Aparitia universitatilor.

Acestea s-au dezvoltat inca din primele secole ale Evului Mediu ,destinate pregatirii celor care doreau sa devina preoti.Disciplinele predate erau asa numitele arte liberale:gramatica,retorica,dialectica,aritmetica,geometria,astronomia,muzica.

Printre conditiile care au favorizat aparitia universitatilor se numara dezvoltarea si organizarea automata a oraselor,ca si raspandirea sistemului organizarii in corporatii.

Universitatile medievale aveau o organizatie specifica Breslelor si Ghildelor existente in orase.

Universitatea ramane o institutie a Bisericii,Teologia fiind cea mai importanta materie.

Organizarea universitatii.

Datorita autonomiei de care beneficiaza,fiecare universitate isi impune propriul program de studii,conditiile de acces la invatamant si conditiile desfasurarii examenelor.

Papalitatea sau monarhia confera universitatilor o serie de alte privilegii si,in cazul in care sunt incalcate sau se doreste extinderea lor,comunitatea universitara poate apela la greva.

Astfel,Universitatea din Oxford a fost infiintata de cei plecati de la Paris,iar cea de la Leipzig de studentii si profesorii germani care au parasit Praga in urma conflictului cu rectorul Jan Hus.

In interiorul universitatilor medievale existau facultati.Prima din ele a fost Facultatea de Arte.

Aici,studiile se terminau printr-un examen care conferea gradul de Bacalaureat.

Orasul Medieval

Geneza oraselor medievale

Orasele medievale decazusera datorita marilor migratii si crizei imperiului Roman,proces mai accentuat in apusul Europei si mai lent in Bizant.

In primele secole ale Evului Mediu supravietuisera decat orasele ce erau centre politice si administrative pentru regii barbari,sau centre episcopale.

Datorita progreselor din lumea rurala,a inmultirii populatiei,a cresterii productiei,incepe un proces de revigorare a oraselor in zonele unde existau deja si de creare a unor centre urbane noi.

Orasele medievale au avut ca nucleu:

-O manastire sau un castel feudal care ofereau protectie datorita zidurilor lor;

-Un centru politic si administrativ(inclusiv un sediu episcopal);

-Un iarmaroc bine cunoscut;

-Un pod;

-O intretaiere de drumuri de negot;

-Un port.

Au aparut astfel noi orase in spatiul:

-German

-Anglo-Saxon

-Scandinav

-Slav

-Maghiar

-Romanesc si au renascut vechile centre urbane din zona mediteraneana.

Miscarea comunala.

Activitatile productive si comerciale presupun existenta libertatii de miscare pentru meseriasi si negustori,ca si o serie de privilegii.

Pentru a se apara si pentru a dobandi privilegiile necesare desfasurarii activitatilor lor specifice,orasenii s-au legat prin juramant si s-au grupat in asociatia de intrajutorare,numite Comune.

Acestea au cerut seniorilor oraselor o serie de libertati,obtinandu-le uneori prin negociere,alteori prin lupta.

Actiunile acestora au avut loc in secolele X-XIII,in zonele cu orase bine dezvoltate:

-Nordul si Centrul Italiei

-Nordul Frantei

-Germania

In urma miscarilor comunale,locuitorii oraselor au obtinut o serie de privilegii,consfintite in asa numitele CARTE.Cel mai de seama dintre acestea a fost libertatea personala,a activitatilor mestesugaresti si comerciale.