Alexandru Lapusneanu-Teza

Alexandru Lapusneanul

- nuvela romantica -

Nuvela ‘Alexandru Lapusneanul’ esti prima nuvela istorica din literatura romana, publicata in perioada pasoptista, in primul nr al daciei literare, ilustrand una din sursele literaturii romantice, istoria nationala.Este o nuvela deoarece este o specie epica in proza, cu o constructive riguroasa, avand un fir narativ central. Se observa concizia intrigii, tendinta de obiectivare a perspectivei narative si verosimilitatea faptelor. Personajele sunt relativ putine, caracterizate succinct si graviteaza in jurul personajului principal.Este o nuvela romantica datorita mai multor trasaturi:specie; inspiratia din istoria nationala; tema; conflict; naratiune liniara; personaje exceptionale in situatii exceptionale; personaje construite in antiteza.Nuvela istorica este o specie literara cultivata de romantici, care evoca trecutul istoric prin : tema, personajele si culoarea epocii (mentalitati, comportamente, relatii sociale, obiceiuri, vestimentatie, limbaj).Din cronica lui Grigore Ureche, Negruzzi preia imaginea personalitatii domnitorului Al. Lapusneanul, ca si scene, fapte si replici (de ex. Motto-ul cap. I si IV), dar se distanteaza de realitatea istorica prin apelul la fictiune si prin viziunea romantica asupra istoriei, influentata de ideologia pasoptista.
Nuvela are ca tema lupta pentru putere in epoca medieval. Evocarea artistica a celei de-a doua domnii a lui A.L (1564-1569) evidentiaza lupta pt impunerea autoritatii domnesti si consecintele detinerii puterii de un domnitor crud, tiran. Naratorul este omiscient, omiprezent, sobru, detasat, predominant obiectiv, dar intervine direct prin cateva epitete de caracterizare (de ex:’tiran’, ‘curtezan’, ‘miselul boier’). Naratiunea la per.a III-a aminteste de obiectivitate si conciziune de relatarea cronicarilor.Naratiunea se desfasoara linear, cronologic, prin inalntuirea secventelor narative si a episoadelor, particularitate narativa romantica. Incipitul si finalul se remarca prin sobrietatea auctoriala. Astfel, paragraful initial rezuma evenimentele care motiveaza revenirea la tron a lui Lapusneanu si atitudinea lui vindicativa. Frazele finale consemneaza sfarsitul tiranului in mod concis, lapidar si obiectiv, amintind de stilul cronicarului, iar prin mentionarea portretului se realizeaza caracterul verosimil, specific nuvelei :”Acest fel fu sfarsitul lui A.L, care lasa o pata de sange in istoria Moldovei.”Echilibrul compozitional este realizat prin organizarea textului narativ in patru capitole, care fixeaza momentele subiectului. Capitolele poarta cate un rol rezumativ care constituie replici memorabile ale personajelor :
Capitolul I - “Daca voi nu ma vreti, eu va vreu…” (raspunsul dat de L. solei de boieri care ii cerusera sa se intoarca de unde a venit pt ca norodul nu il vrea). Acest capitol cuprinde expozitiunea (intoarcerea lui A.L la tronul Moldovei)si intriga (hotararea domnitorului de a-si relua tronul si dorinta sa de razbunare);
Capitolul II - “Ai sa dai sama, doamna!” (avertismentul pe care vaduva unui boier decapitat il adreseaza doamnei Ruxanda, pentru ca nu ia atitudine fata de crimele sotului sau). Aici se desfasoara actiunea si se cuprind o serie de evenimente declansate de reluarea tronului de catre A.L :fuga lui tomsa in Muntenia, incendierea cetatilor, desfiintarea armatei pamantene, confiscarea averilor boieresti,,etc;
Capitolul III - “Capul lui Motoc vrem…” (cererea vindicativa a norodului care gaseste in Motoc vinovatul pentru toate nemultumirile). Acest capitol, contine mai multe scene romantice, prin caracterul memorabil sau exceptional : participarea si discursul domnitorului la slujba religioasa de la mitropolie, ospatul de la palat si uciderea celor 47 de boieri, omorarea lui Motoc de multimea revoltata si “leacul de frica “ pt d-na Ruxanda. Capitolul cuprinde punctul culminant.
Capitolul IV - “De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu…” (amenintarea rostita de Lapusneanulcare, blonav, fusese calugarit potrivit obiceiului vremii, dar pierduse astfel puterea domneasca). Aici este infatisat deznodamantul, moartea tiranului prin otravire.

Conflictul nuvelei este complex si pune in lumina personalitatea puternica a personajului principal.
Principalul conflict, exterior, este de ordin politic: lupta pt putere intre domnitor si boieri.
Conflictul seundar, intre domnitor si Motoc, particularizeaza dorinta de razbunare a domnitorului, fiind anuntat in primul capitol si incheiat in cel de-al treilea.
Conflictul social, intre boieri si popr, este limitat la revolta multimii din capitolul al II-lea.
In proza romantic, conflicetel exterioare plaseaza personajele intr-o relatie de antiteza. Din acest punct de vedere, se poate vorbi despre contrastul dintre Lapusneanul si d-na Ruxanda.
Timpul si spatiul actiunii sunt precizate si confera verosimilitate naratiunii: intoarcerea lui Lapusnenanu pe tronul Moldovei, in a doua sa domnie. In primele 3 capitole, evenimentele se desfasoara indata dupa revenirea la tron, iar in ultimul capitol se trece prin rezumare patru ani mai tarziu, la secventa mortii domnitorului.
Personajele sunt realizate potrivit esteticii romantice: personaje exceptionale in situatii exceptionale, antiteza ca procedeu de constructie, liniaritatea psihologica, replicile memorabile.
Alexandru lapusneanul este personajul principal al nuvelei, personaj romantic, exceptional, care actioneaza in situatii exceptionale. Intruchipeaza tipul domnitorului sangeros, tiran, si crud. Hotarat, viclean, disimulat, intelligent, bun cunoscator al psihologiei umane, abil politic, personajul este puternic individualizat si memorabil. Este caracterizat direct si indirect.
Doamna Ruxanda este un personaj secundar, de tip romantic, construit in antiteza cu lapusneanu :blandete - cruzime, caracter slab - caracter tare.
Boierul Motoc reprezinta tipul boierului tradator, viclean, las, intrigant. Este las in fata primejdiei, comportandu-se grotesc in timp ce incearca sa-l determine pe domn sa nu-l dea multimii.
In antiteza cu boierul tradator, sunt personajele episodice Spancioc si Stroici, cu rol justitiar, reprezentand boierimea tanara.
Personajul colectiv, multimea revoltata de targoveti apapre pentru prima data in literature noastra. Psihologia multimii este surpinsa cu finite, in mod realist :strangerea norodului la portile curtii domnesti din cauza unor vesti nelamurite, descumpanirea gloatei care ‘venise faar sa stie pt ce a venit si ce vrea’ in fata intrebarii armasului, glasurile isolate care exprima nemultumirile, in sfarsit, rostirea numelui Motoc, in care toti vad un vinovat pentru toate suferintele.
Limbajul contine expresii populare (‘ramasa cu gura cascata’), regionalism fonetice, arhaisme, care dau culoare epocii.
Naratiunea si descrierea sunt reduse , naratorul obiectiv limitandu-si interventiile. Limbajul personajelor este unul din principalele mijloace de caracterizare si concentreaza atitudini, reda trasaturi in mod indirect, prin replicile memorabile.
Fiind o nuvela istorica in contextual literaturii pasoptiste, A. L. este si o nuvela de factura romantica prin respectarea principiului romantic enuntat in ‘Introductie’ la Dacia Literara - inspiratia din istoria nationala, dar si prin specie, tema, personaje exceptionale in situatii exceptionale, personajul principal alcatuit din contraste, antiteza angelic-demonic, culoarea epocii, spectaculosul festurilor, al replicilor si al scenelor.

Sursa:Referat.ro

TARA ROMANEASCA IN TIMPUL LUI MIRCEA CEL BATRAN (1386 - 1418)

Contextul domniei: expansiunea otomanilor in Peninsula Balcanica (1388) cetatile de pe Dunare: Turnu, Giurgiu sunt ocupate de turci. In aceste imprejurari dispare Ivancov, conducatorul Dobrogei ,iar Mircea cel Batran alipeste provincia la Tara Romaneasca.
In 1389 ostile sarbe (albanezi si bosniaci) conduse de Cneazul Lazar sunt infrante in batalia de la Cosovo Polje (Campia Mierlei)
Conducatorul Lazar moare pe campul de lupta asa cum se intampla si cu sultanul Murad I.
In acest context tronul otoman e preluat de Baiazid I Fulgerul. O parte a serbiei e transformata in scurgeacuri iar o alta parte condusa de Stefan Lazarovici devine vasala a imperiului otoman.
Mircea cel Batran se orienteaza spre o alianta cu Polonia, negociind la Radom prin intermediul lui Petru Musat un tratat cu Vladislav Iagello (1389)
La 20 ianuarie 1390 Tara Romaneasca si Polonia incheiau tratatul de la Lublin prin care Mircea cel Batran si Vladislav se angajau sa se apere impotriva Ungariei lui Sigismund de Luxemburg, tratatul este incheiat in contextul in care in 1391 turcii lui Firus Bei au orgnizat o expeditie de jaf in Tara Romaneasca.
Presiunea otomana a crescut,astfel in 1393 Taratul de Tarnav al lui Sisman devine Pasalac.
1396 Taratul de Vidin al lui Stratimir devine Pasalac
7 martie 1395 se incheie I tratat de alianta antiotomana din istoria S-E European intre Mircea cel Batran si Sigismund de Luxemburg la Brasov.
Tratatul era indreptat “impotriva acelor vreajmasi cumpliti, vicleni si neimpacati dusmani ai nostrii care sunt turcii”
Tratatul stabilea scop, strategie, actiuni comune contra turcilor.
Mircea cel Batran se angaja: “ca ori de cate ori de acum inainte regele maghiar va mrge cu ostirea sa impotriva asa-zisilor turci sau impotriva unor partasi ai lor atunci tot cu ostirea, oamenii si toata puterea noastra a fim datori a merge cu dansul de asemenea noi insine impotriva acelora”.
“Daca insa regele nu ar fi trimis in persoana si ar fi trimis doar ostirea Mircea urma sa procedeze la fel ca un egal al regelui angajandu-se sa asigure libera trecere precum si hrana trebuincioasa contracost ostirii regale ce va merge in partile lui Dobrotici sau in orice alte locuri”
Principala prevedere a tratatului de la Brasov era: regele Maghiar recunostea lui Mircea cel Batran stapanirea asupra Banatului de Severin, Amlasului, Fagarasului, posesiuni pierdute de Radu I
La 17 mai 1395 are loc batalia de la Rovine. Tara este salvata de invazia otomana numai ca marii poieri nemultumiti de intarirea autoritatii domnesti si la adapost fata de pericolul otoman il sprijina pe fratele lui Mircea, Vlad uzurpatorul.
Acesta preia tronul apeleaza la turci, obtine victorie impotriva lui Mircea
In 1396 Mircea cel Batran cu sprijinul lui Stribor voievodul transilvaniei il infrange pe Vlad dar nu poate valorifica succesul ca pleaca in cruciada de la Nicopole.
La aceasta cruciada au participat cavaleri francezi, burgunzi, englezi, germani, maghiari + contingente muntene conduse de Mircea si contingente Transilvaniei conduse de Stribor.
Se incheie cruciada la 25 sept 1396 cu infrangerea crestinilor - Sigismund de Luxemburg, rege maghiar e impiedicat de Vlad sa traverseze Tara Romaneasca se imbarca pe o corabie venetiana si ajunge dupa 3 luni in Ungaria.
Marii boieri isi dau seama ca Vlad nu poate apara tara in fata represariilor otomane este parasit de boierime luat captiv si dus in Transilvania de Stribor - Mircea revine in Transilvania.
In 1397 Baiazid organizeaza o noua expeditie in Tara Romaneasca incheiat cu esec, Mircea cel Batran recucereste cetatea Turnu si construieste Cetatea Giurgiu.
Organizeaza Bania Severinului cu rol administrativ si militar. In 1400 intervine in luptele dinastice din Moldova sprijinindu-l pe Alex, fiul lui Roman I sa preia tronul.
1403 - Mircea reinnoieste tratatul cu Polonia cu ajutorul Moldovei ocupa portul Chilia - Genovezi.
In politica economica in 1409 reinnoieste privilegiile acordate negustorilor Lioveni si in 1413 celor brasoveni.
Apogeul lui Mircea - dupa infrangerea lui Baiazid la Ankara in 1402 de Turkmanul Timur Leuk

Conditiile legislative premergatoare initierii unei afaceri

In Romania,legislatia prevede cadrul de infiintare,dezvoltare si diversificare a societatilor comerciale si a Registrului Comertului.Dupa 1990 s-a intensificat activitatea antreprenoriala prin promulgarea unor legi care vin sa stimuleze activitatea economica a intreprinderilor mici si mijlocii.(I.M.M)
Prima lege privind societatile comerciale a fost in 1990 (avea legatura cu marea privatizare).In 1999 s-a dat o lege ce avea sa stimuleze intreprinderile mici si mijlocii.
Pasii premergatori deschiderii unei afaceri:
1.Rezervarea denumirii,logo-ului firmei pentru luni de zile la Registrul Comertului.
2.Varsarea capitalului minim intr-un cont special,in banca si depunerea foii cu specimene de semnaturi.
3.Acordul vecinilor de unde firma isi are sediul.
4.Semnarea actului constitutiv impreuna cu asociatul la un birou notariat:sediul,denumirea,obiectul de activitate principal si secundar,date de identificare a asociatilor,cazierul asociatilor,chiar daca asociatul este o persoana straina este necesara prezenta unui translator autorizat.
5.Depunerea dosarului la Registrul Comertului impreuna cu cererea de infiintare a firmei.
6.Analiza dosarului de catre judecatorul delegat si obtinerea acceptului de infiintare a firmei.
7.Publicarea infiintarii firmei in Monitorul Oficial.
8.Obtinerea vizelor de la pompieri,sanepid,mediu.

Conditiile necesare initierii unei afaceri

1.Conditii naturale
In ciuda dezvoltarii mijloacelor de transport si comunicatii,a extinderii retelelor de informatii,conditiile naturale reprezinta un reper important in momentul initierii unei afaceri.
2.Conditiile economice-pluralismul formelor de proprietate:
a)Proprietatea privata care poate fi individuala(persoanele fizice) si asociativa (persoanele juridice).
b)Proprietatea publica (a statului)
c)Proprietate mixta (statul este asociat-actionar alaturi de o persoana fizica sau juridica in realizarea unei societati comerciale)
Pluralismul formelor de proprietate sta la baza liberei initiative prin care fiecare individ este liber sa aleaga orice forma juridica doreste (S.C,P.F,A.F)
Formele juridice ale S.C. (minim 25 milioane)
S.R.L =Societate cu raspundere limitata
Este singura societate comerciala care poate avea asociat unic.
S.A=Societate pe actiuni (minim 2 actionari) (minim 125 milioane)
S.N.C=Societate nume colectiv (asociatii,societate de persoana)
S.C.S=Societate in comandita simpla (Asociati)
S.C.A=Societate in comandita pe actiuni
Preturile trebuie sa depaseasca costurile de productie si sa contina valoarea adaugata.
Concurenta este o sita care cerne agentii economici ce desfasoara activitate profitabila din punct de vedere :
-al calitatii;
-al costurilor de productie;
-al gradului de satisfacere al nevoilor consumatorilor.
Gradul de dezvoltare al unei tari.
In tarile slab dezvoltate este profitabila activitatea de productie,deoarece forta de munca este mai ieftina.
Activitatea de comercializare a productiei este de preferat sa se realizeze in tarile dezvoltate care au o putere de cumparare mai mare.

Calitati si competente ale intreprinzatorului de succes

Calitatea reprezinta o trasatura de personalitate,o insusire esentiala,in virtutea careia un individ este deosebit fata de alt individ.

Competenta este capacitatea unui individ de a se pronunta asupra unui lucru,intemeiul primei cunoasteri adanci a problemei in discutii.

Calitati necesare ale intreprinzatorului de succes:
-Capacitatea de a decide;
-Tenacitate;
-Spirit de initiativa;
-Simt al responsabilitatii;
-Rezistenta la socuri;
-Capacitate de adaptare;
-Sanatate;
-Capacitate de munca;
-Capacitatea de a comunica;
-Spirit critic si autocritic;
-Aptitudinea de a controla;
-Capacitatea de a intelege pe altii;
-Fler;
-Curiozitate;
-Emtiziasm;
-Capacitatea de organizare a propriei munci.