Laptele poate fi consumat ca atare sau component in pregatirea altor produse.
In tara noastra,pentru alimentatie se folosesc laptele de vaca si,in cantitati mai reduse,laptele de bivolita si de capra.
Industria foloseste pentru obtinerea de produse lactate,laptele de vaca si de oaie.
Un litru de lapte contine in medie: 40 g grasime,50 g glucide(lactoza),34 g albumine (substante proteice),7 g saruri minerale,868 ml apa;vitaminele:A,D,E,B1, B6, C,PP,K.Pe langa compozitia indicata mai sus,laptele mai contine enzime,acizi organici,gaze etc.
De Retinut: Laptele contine toate sarurile minerale necesare noilor nascuti,in special saruri de calciu,elorura de sodiu si potasiu,fosfati,citrati,sulf,iod,etc.Datorita faptului ca sunt usor de asimilat,substantele minerale iau parte la formarea tesuturilor osoase.
Depozitarea laptelui se face in frigider pana la temperatura de +4o C.
Smantana de consum
Smantana de consum reprezinta substanta grasa din lapte combinata cu plasma.Continutul de grasime variaza,in general,intre 25 si 60o/o.Fiindun lapte cu continut mai ridicat de grasime,nu poate fi conservata decat o perioada scurta,de 24 pana la 48 ore,la o temperatura cuprinsa intre 0 si +6oC.In cazul unei conservari mai indelungate,apar o serie de defecte de gust si miros,ca o consecinta a dezvoltarii florei de invazie ce a patruns in smantana dupa pasteurizare.
Conservarea de lunga durata poate fi asigurata prin congelare si adaos de conservanti-hidrosulfit de etil (0,04o/o) si acid ascorbic (0,0025o/o) cu efect antioxidant,dupa care se pastreaza in spatii frigorifice cu temperatura de -18oC.
Untul
Prin unt se intelege grasimea care contine o anumita proportie de apa.Grasimea este extrasa exclusiv din lapte de vaca,prin mijloace mecanice,fara adaugare de alte grasimi.Pentru 1 kg de unt este necesara o cantitate de aproximativ 2,5 l smantana maturata.
Untul este un produs alimentar foarte apreciat datorita gustului,aromei,proprietatilor dietetice si mai ales valorii sale nutritive (lipide,proteine,glucide,substante minerale,vitamine liposolubile (solubile in grasimi) A,D,E.)
Depozitarea se asigura la temperaturi cuprinse intre 2 si 6oC,in locuri intunecoase.Se consuma in stare naturala si se foloseste la prepararea prajiturilor si a unor mancaruri.
Conservarea de lunga durata poate fi asigurata prin congelare si adaos de conservanti-hidrosulfit de etil (0,04o/o) si acid ascorbic (0,0025o/o) cu efect antioxidant,dupa care se pastreaza in spatii frigorifice cu temperatura de -18oC.
Untul
Prin unt se intelege grasimea care contine o anumita proportie de apa.Grasimea este extrasa exclusiv din lapte de vaca,prin mijloace mecanice,fara adaugare de alte grasimi.Pentru 1 kg de unt este necesara o cantitate de aproximativ 2,5 l smantana maturata.
Untul este un produs alimentar foarte apreciat datorita gustului,aromei,proprietatilor dietetice si mai ales valorii sale nutritive (lipide,proteine,glucide,substante minerale,vitamine liposolubile (solubile in grasimi) A,D,E.)
Depozitarea se asigura la temperaturi cuprinse intre 2 si 6oC,in locuri intunecoase.Se consuma in stare naturala si se foloseste la prepararea prajiturilor si a unor mancaruri.
Intretinerea igienica a bucatariei
Activitatea in bucatarie impune respectarea cu strictete a masurilor generale de igiena,precum si a unor norme si cerinte specifice legate de conditiile in care se desfasoara munca.
Problema trebuie privita cu deosebita atentie si in mod permanent atat de gospodina,cat si de membrii familiei,deoarece incalcarea normelor de igiena are consecinte de mari proportii,cu urmari de gravitate incalculabila.
Ordinea si curatenia constituie principalele dovezi ale respectarii normelor de igiena.Grija trebuie indreptata in egala masura asupra curateniei corpului,a imbracamintei,a spatiului,utilajelor,mobilierului,ustensilelor,vaselor etc.
In toate fazele tehnologice preparatele culinare pot suferi o contaminare cu microbi,daca nu se iau masuri de respectare stricta a igienei.Sursele de contaminare a preparatelor culinare pot fi:incaperea(dusumeaua,peretii),utilajele,mobilierul,ustensilele de lucru,ambalajele,precum si gospodina angrenata in procesul de preparare a alimentelor (prin intermediul mainilor si al echipamentului de protectie a alimentelor).
Un produs alimentar contaminat poate constitui sursa insamantarii cu microbi a produselor proaspete.Asa de pilda,unele zarzavaturi au pe suprafata lor ramasite de pamant care contin cantitati mari de microbi.De asemenea,solzii,branhiile,intestinele pestilor si intestinele pasarilor contin foarte multi microbi.
In timpul prelucrarilor culinare,precum si al pastrarii diferitelor alimente,microbii de pe produsele care nu au fost supuse inca prelucrarii tehnologice pot trece pe produsele curatate si spalate,sau pe semipreparate si produsele finite.
Avand in vedere faptul ca microbii se inmultesc foarte repede,orice contaminare cat de mica a mobilierului,ustensilelor si vaselor de bucatarie poate duce,ulterior,la o insamantare masiva a preparatelor culinare cu germeni.
Din aceste considerente,constiinta gospodinei trebuie astfel formata,incat sa mentina in bucatarie o stare perfecta de curatenie.Curatenia trebuie facuta atat inainte de inceperea lucrului,cat si dupa terminarea lui.Paralel cu efectuarea curateniei,incaperea trebuie sa fie bine ventilata.Peretii,usile,ferestrele si pervazurile se spala sau se sterg cu carpe umezite (dupa caz).
Chiuveta se spala bine,dupa ce din ea au fost indepartate in prealabil resturile de hrana.
Curatenia generala a bucatariei consta din maturatul pardoselii,stersul prafului de pe tavan si pereti,spalarea cu apa calda si detergenti,urmata de dezinfectia cu o solutie de bromocet avand concentratia de 20/00,prin pulverizarea ei cu ajutorul unei pompe sau a aspiratorului (folosind orificiul de refulare a aerului),a suprafetelor impermeabilizate (faiantele) ale peretilor,a pardoselii si a suprafetelor de lucru.Curatenia se termina prin spalarea cu apa,dupa 10 minute,a acestor suprafete.
Mobilierul din bucatarie (mese de lucru,dulapuri) trebuie intretinut in stare de curatenie perfecta.Dupa indepartarea resturilor alimentare,mobilierul (masa de lucru) va fi bine spalat cu apa fierbinte,soda calcinata si cu peria,apoi dezinfectat cu o solutie de bromocet concentratie 20/00 prin pulverizare.
Dezinfectia astfel facuta va fi urmata la un interval de circa 10 minute de o limpezire minutioasa cu apa curata pana la indepartarea totala a urmelor de bromocet.
Obiectele folosite la efectuarea curateniei se spala bine sub jet de apa calduta,se dezinfecteaza cu solutie bromocet 20/00 si se aseaza la uscat in rastelul destinat acestui scop sau in debara.
Colectarea gunoiului menajer in bucatarie se face in cutii metalice sau din plastic,prevazute cu capac si pedala.
In lipsa acestora,se folosesc galeti de plastic in care se introduc pungi de polietilena.
La terminarea lucrului in bucatarie gospodina are urmatoarele obligatii:
-sa aseze alimentele neperisabile in rafturi sau dulapuri la locul lor;
-sa introduca produsele alterabile si usor alterabile in spatii frigorifice (frigider sau congelator,dupa caz);
-sa inchida robinetele sub presiune si sa scoata de sub tensiune utilajele cu care a lucrat;
-sa stranga ustensilele,vasele si formele de lucru,sa le spele,sa le usuce si sa le depoziteze la locul lor.
Problema trebuie privita cu deosebita atentie si in mod permanent atat de gospodina,cat si de membrii familiei,deoarece incalcarea normelor de igiena are consecinte de mari proportii,cu urmari de gravitate incalculabila.
Ordinea si curatenia constituie principalele dovezi ale respectarii normelor de igiena.Grija trebuie indreptata in egala masura asupra curateniei corpului,a imbracamintei,a spatiului,utilajelor,mobilierului,ustensilelor,vaselor etc.
In toate fazele tehnologice preparatele culinare pot suferi o contaminare cu microbi,daca nu se iau masuri de respectare stricta a igienei.Sursele de contaminare a preparatelor culinare pot fi:incaperea(dusumeaua,peretii),utilajele,mobilierul,ustensilele de lucru,ambalajele,precum si gospodina angrenata in procesul de preparare a alimentelor (prin intermediul mainilor si al echipamentului de protectie a alimentelor).
Un produs alimentar contaminat poate constitui sursa insamantarii cu microbi a produselor proaspete.Asa de pilda,unele zarzavaturi au pe suprafata lor ramasite de pamant care contin cantitati mari de microbi.De asemenea,solzii,branhiile,intestinele pestilor si intestinele pasarilor contin foarte multi microbi.
In timpul prelucrarilor culinare,precum si al pastrarii diferitelor alimente,microbii de pe produsele care nu au fost supuse inca prelucrarii tehnologice pot trece pe produsele curatate si spalate,sau pe semipreparate si produsele finite.
Avand in vedere faptul ca microbii se inmultesc foarte repede,orice contaminare cat de mica a mobilierului,ustensilelor si vaselor de bucatarie poate duce,ulterior,la o insamantare masiva a preparatelor culinare cu germeni.
Din aceste considerente,constiinta gospodinei trebuie astfel formata,incat sa mentina in bucatarie o stare perfecta de curatenie.Curatenia trebuie facuta atat inainte de inceperea lucrului,cat si dupa terminarea lui.Paralel cu efectuarea curateniei,incaperea trebuie sa fie bine ventilata.Peretii,usile,ferestrele si pervazurile se spala sau se sterg cu carpe umezite (dupa caz).
Chiuveta se spala bine,dupa ce din ea au fost indepartate in prealabil resturile de hrana.
Curatenia generala a bucatariei consta din maturatul pardoselii,stersul prafului de pe tavan si pereti,spalarea cu apa calda si detergenti,urmata de dezinfectia cu o solutie de bromocet avand concentratia de 20/00,prin pulverizarea ei cu ajutorul unei pompe sau a aspiratorului (folosind orificiul de refulare a aerului),a suprafetelor impermeabilizate (faiantele) ale peretilor,a pardoselii si a suprafetelor de lucru.Curatenia se termina prin spalarea cu apa,dupa 10 minute,a acestor suprafete.
Mobilierul din bucatarie (mese de lucru,dulapuri) trebuie intretinut in stare de curatenie perfecta.Dupa indepartarea resturilor alimentare,mobilierul (masa de lucru) va fi bine spalat cu apa fierbinte,soda calcinata si cu peria,apoi dezinfectat cu o solutie de bromocet concentratie 20/00 prin pulverizare.
Dezinfectia astfel facuta va fi urmata la un interval de circa 10 minute de o limpezire minutioasa cu apa curata pana la indepartarea totala a urmelor de bromocet.
Obiectele folosite la efectuarea curateniei se spala bine sub jet de apa calduta,se dezinfecteaza cu solutie bromocet 20/00 si se aseaza la uscat in rastelul destinat acestui scop sau in debara.
Colectarea gunoiului menajer in bucatarie se face in cutii metalice sau din plastic,prevazute cu capac si pedala.
In lipsa acestora,se folosesc galeti de plastic in care se introduc pungi de polietilena.
La terminarea lucrului in bucatarie gospodina are urmatoarele obligatii:
-sa aseze alimentele neperisabile in rafturi sau dulapuri la locul lor;
-sa introduca produsele alterabile si usor alterabile in spatii frigorifice (frigider sau congelator,dupa caz);
-sa inchida robinetele sub presiune si sa scoata de sub tensiune utilajele cu care a lucrat;
-sa stranga ustensilele,vasele si formele de lucru,sa le spele,sa le usuce si sa le depoziteze la locul lor.
Simbolismul
SIMBOLISMUL
Curent literar aparut in Franta ca reactie impotriva romantismului si a parnasianismului.Numele acestui curent literar este dat de francezul Jean Moreas, cel care publica in ziarul “Le figareau” articolul intitulat “Le Simbolisme”.
Precursorul simbolismului universal este considerat Charles Baudelaire, cel care scrie un volum intitulat “Florile raului” in care valorifica estetica uratului.
In literatura romana precursorul simbolismului este considerat Alexandru Macedonski, cel care in 1880 pune bazele revistei “Literatorul” in paginile careia vor publica toti reprezentantii acestui curent literar.
CARACTERISTICI:
-poezia simbolista pune accentul pe starile indefinite, neclare
-este o poezie ce valorifica conceptele de reverie si nostalgie
-in creatia lor, simbolistii manifesta preferinte pentru culori, pietre pretioase, utilizand foarte des conceptul de corespondenta (transfer de sens)
-sugestia si simbolul sunt doua elemente foarte des utilizate de catre simbolisti; ei pornesc de la ideea ca farmecul poeziei consta in o sugera o idée, un sentiment, si nu in a-l numi explicit
-temele si motivele predilecte sunt : iubirea, golul, singuratatea, tristetea, plictisul, viata targurilor provinciale si sentimentul mortii
-simbolistii vor cauta sa realizeze o muzicalitate aparte asupra textului prin repetarea unor cuvinte, a unor vocale sau a refrenului
-se mai observa o preferinta a simbolistilor pentru versul alb
Sursa:Necunoscuta
Moara cu noroc-Teza
Moara cu noroc - Trasaturile prozei realiste
Nuvela este o specie a genului epic in proza, de intindere mijlocie, prezentand fapte verosimile si avand o intriga si un conflict riguros construite in jurul unor personaje care se reliefeaza puternic. Ioan Slavici a fost unul dintre marii clasici, precursor al lui Liviu Rebreanu si intemeiator al nuvelei realist-psihologice in literature romana. Sursa de inspiratie a autorului a fost realitatea, care este infatisata in mod veridic si obiectiv. Tema acestei nuvele o constituie lumea satului transilvanean de la jumatatea secolului al XIX-lea si dezumanizarea, consecintele negative pe care le are setea de imbogatire asupra vietii sufletesti a individului, asupra destinului omenesc. Actiunea nuvelei se desfasoara cronologic, de la Sf. Gheorghe si pana in primavara urmatoare, de Paste. Spatiul fiind bine definit, actiunea este plasata intr-un spatiu geografic precis care apartine zonei Ardealului, la Moara cu noroc, asezata in valea dintre doua drumuri. In acest spatiu in care se petrece actiunea traiesc tarani, carciumari, porcari, samadai, preoti, oameni lacomi, intreprinzatori, buni si rai, asa cum se intampla si in viata de zi cu zi. Slavici antreneaza in actiune caractere tari de oameni primitivi (Lica, Pintea) iar intriga reliefeaza stari sufletesti complicate.
Din expozitiune aflam ca Ghita este un cizmar modest, sarac care se hotaraste, in ciuda sfaturilor date de soacra sa, sa ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc. La inceput totul mergea bine. Momentul intrigii, ce declanseaza conflictul si intreaga desfasurare a actiunii il constituie aparitia la Moara cu noroc a lui Lica Samadaul, stapan temut al acesto locuri. In continuare, Ghita intra in mecanismul necrutator al afacerilor necinstite ale lui Lica, devenind complice si partas la actele Samadaului. Stapanit de setea de bani, Ghita se va instraina de Ana, sotia sa, care dandu-si seama ca soarta lui Ghita e acum legata de Lica simti o tragere de inima pentru acesta. Ghita depune marturie falsa la procesul in legatura cu omorul si jaful din padure, salvandu-l pe Lica, in timp ce Saila-Boarul si Buza-Rupta sunt osanditi pe viata. Ghita se hotarasete sa ia legatura cu jandarmul Pintea pentru a-i oferi probe privind vinovatia lui Lica, aruncand-o pe Ana drept momeala in aceasta cursa. Punctual culminant este reprezentat de momentul in care, turbat de manie si gelozie caci a vazut-o pe Ana cu Lica prinsi in jocul dragostei, Ghita se intoarce la Moara cu noroc si isi ucide sotia. In deznodamant, din comanda lui Lica Samadaul, Raut il omoara pe Ghita iar Lica, de teama sa nu fie prins de Pintea, se sinucide, sfaramandu-si capul de un stejar.
Iar pentru a purifica locul afacerilor necurate, un incendiu mistuie carciuma. Personajele prezente in opera reprezinta categorii umane. Primul personaj este Batrana, mama Anei, care simbolizeaza intelepciunea. Semnificatia cuvintelor rostite de ea in deschiderea actiunii este profunda: omul sa fie multumit cu ceea ce are, caci nu exista bogatie mai mare decat chibzuinta, adevarul si omenia. Ghita este un personaj complex, el putandu-se incadra in tipologia omului care si-a pierdut omenia. Atata timp cat traieste in linistea colibei sale, cizmarul se simte neimplinit. Solutia o constituie cautarea unui alt spatiu in care sa se implineasca, din aceasta cauza, in prima perioada a sederii la carciuma, Ghita simte ca, pentru el, aceasta era cu noroc.
Multumirea nu dureaza insa decat pana la sosirea lui Lica Samadaul, care exercita o puternica influenta asupra carciumarului. Drama personajului provine din lupta care se da intre cele doua jumatati al sale: una care il indeamna la complicitate cu Lica, si cealalta care ii trezeste remuscari adanci. Scaparea nu va fi posibila decat prin moarte, si cum Ana reprezenta tot ce fusese luminos si bun, Ghita o ucide, omorand astfel amintirea a ceea ce fusese el insusi candva. Dar, greselile lui atrag pedeapsa destinului si Ghita este impuscat. Lica Samadaul este personajul demonic. El nu a fost niciodata un om cu o ordine morala, demonii invadandu-i sufletul cu patima varsarii de sange: sangele cald e un fel de boala care-l apuca din cand in cand. Chiar si celelalte trasaturi, cum ar fi istetimea, abilitatea, curajul sau hotararea sunt puse tot in slujba acestui intunecat instinct. Pana si omeneasca teama de moarte este traita altfel de Lica, acesta dorind sa traiasca mult si lung, cat tine lumea, ca sa scape de viata cealalta. Ana reprezinta imaginea feminitatii clasice intr-o ipostaza tragica.
Este un personaj simplu, sters, este femeia tanara si frumoasa dar naiva. Initial ea comunica foarte bine cu sotul ei, dar ajunge sa se instraineze de Ghita, si chiar sa se razbune cu Lica. Ea evolueaza descendent, are un destin tragic cauzat de postura de victima pe care o ocupase fara sa vrea. Surprinzand viata si moravurile unei lumi, Slavici creeaza personaje complexe si verosimile, al caror destin este dirijat de puterea de seductie a banilor. Analiza psihologica, monologul si dialogul, faptele si gandurile protagonistului, opiniile celorlalte personaje, dezvaluie procesul devenirii lui Ghita, tragismul vietii lui. Spre deosebire de scriitorii dinaintea lui, Slavici nu impune personajelor o comportare rigida, dictata de prejudecati, ci le da libertatea de a se manifesta, in imprejurarile in care le pune viata, dupa propriile indemnuri. Ni se releva astfel, nu numai caractere gata formate, ci si felul in care ajung oamenii sa fie asa cum sunt. A crea personaje prin care sa arati ca societatea in care traiesc si intamplarile vietii lor exercita influente ce le transforma caracterul reprezinta pentru vremea lui Slavici o noutate in literatura romana si un punct avansat al aplicarii metodei realiste in arta literara. Scriitorul pune accentul pe evolutia artistica a personajelor epice, acordand o atentie deosebita evenimentelor aflate in legatura directa cu personajele, precum si interventiei lor nemijlocite in desfasurarea intamplarilor.
Slavici nu infrumuseteaza cu nimic viata personajelor sale, fiind un observator fara partinire, cu spirit realist. In conceptia autorului viata fiecarui personaj este vazuta ca un destin propriu, care oricum se va implini. De aceea el nu se simte in nici un fel obligat sa explice nimic, ci numai sa descrie cat mai fidel intamplarile ce il imping pe fiecare personaj pe drumul destinului (simteam eu ca nu are sa iasa bine; dar asa le-a fost data).
Conform opiniei lui George Calinescu, Moara cu noroc este o nuvela cu subiect de roman, este o nuvela prin rigurozitatea conflictului si prin felul in care autorul reliefeaza personajele centrale: Ghita, Lica, Ana sunt caractere puternice, cu predispozitii sufletesti innascute, care evolueaza in functie de imprejurari si, mai ales, de destin. Astfel, Moare cu noroc se incadreaza in realismul psihologic. Moara cu noroc este o capodopera a nuvelisticii romanesti, un moment de referinta in evolutia prozei noastre. Slavici este unul din stralucitii reprezentanti ai relismului obiectiv in literatura noastra, un precursor al prozei lui Liviu Rebreanu, prin vocatia de a picta mediul social si de a crea tipologii complexe.
Sursa:Necunoscuta
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
