Avand insusiri dietetice si terapeutice,produsele acidolactice joaca un rol deosebit in alimentatie.Digerandu-se usor,ele sunt recomandate si in alimentatia dietetica.
Laptele batut. Se obtine din laptele pasteurizat sau smantanit,cu adaos de maia preparata din culturi de bacterii lactice pure.Are gust acrisor,placut,aromat,o consistenta fluida asemanatoare cu a smantanii proaspete,iar culoarea este alba.
Sana. Este un lapte iermentat cu aceleasi culturi de bacterii lactice ca si laptele batut.Se deosebeste de acesta prin continutul mai mare in grasime (3-6o/o).
Laptele acidofil. Este produsul cu cele mai importante proprietati dietetice,datorita insamantarii lui cu maia de bacterii acidofile.Se fabrica din laptele de vaca pasteurizat,integral sau smantanit,folosind culturi de fermenti in raport de 5o/o din greutatea laptelui.Coagulul lui este mai moale decat cel al iaurtului,dupa agitare prezinta o consistenta filanta,este slab mucilaginos si are gustul mai putin acid.
Chefirul. Este o bautura slab alcoolica,groasa si acida,preparata din lapte integral sau smantanit.
El se obtine prin amestecarea laptelui cu granule de chefir.Laptele se pasteurizeaza la temperaturi de 90-95oC si apoi se raceste la 26o C,cand i se adauga granule de chefir.Se omogenizeaza bine si se toarna in sticle care se astupa cu dopuri de pluta sau capsule metalice.
Striclele umplute cu chefir sunt supuse unui proces scurt de fermentare la o temperatura de 18-20o C timp de 16-20 ore,dupa care se trec la un loc racoros cu temperatura de 6-8o C.
In functie de durata fermentarii se prezinta in trei variante:
-chefir slab (de o zi);
-chefir mediu (de doua zile);
-chefir tare (de trei zile).
Laptele
Laptele poate fi consumat ca atare sau component in pregatirea altor produse.
In tara noastra,pentru alimentatie se folosesc laptele de vaca si,in cantitati mai reduse,laptele de bivolita si de capra.
Industria foloseste pentru obtinerea de produse lactate,laptele de vaca si de oaie.
Un litru de lapte contine in medie: 40 g grasime,50 g glucide(lactoza),34 g albumine (substante proteice),7 g saruri minerale,868 ml apa;vitaminele:A,D,E,B1, B6, C,PP,K.Pe langa compozitia indicata mai sus,laptele mai contine enzime,acizi organici,gaze etc.
De Retinut: Laptele contine toate sarurile minerale necesare noilor nascuti,in special saruri de calciu,elorura de sodiu si potasiu,fosfati,citrati,sulf,iod,etc.Datorita faptului ca sunt usor de asimilat,substantele minerale iau parte la formarea tesuturilor osoase.
Depozitarea laptelui se face in frigider pana la temperatura de +4o C.
In tara noastra,pentru alimentatie se folosesc laptele de vaca si,in cantitati mai reduse,laptele de bivolita si de capra.
Industria foloseste pentru obtinerea de produse lactate,laptele de vaca si de oaie.
Un litru de lapte contine in medie: 40 g grasime,50 g glucide(lactoza),34 g albumine (substante proteice),7 g saruri minerale,868 ml apa;vitaminele:A,D,E,B1, B6, C,PP,K.Pe langa compozitia indicata mai sus,laptele mai contine enzime,acizi organici,gaze etc.
De Retinut: Laptele contine toate sarurile minerale necesare noilor nascuti,in special saruri de calciu,elorura de sodiu si potasiu,fosfati,citrati,sulf,iod,etc.Datorita faptului ca sunt usor de asimilat,substantele minerale iau parte la formarea tesuturilor osoase.
Depozitarea laptelui se face in frigider pana la temperatura de +4o C.
Smantana de consum
Smantana de consum reprezinta substanta grasa din lapte combinata cu plasma.Continutul de grasime variaza,in general,intre 25 si 60o/o.Fiindun lapte cu continut mai ridicat de grasime,nu poate fi conservata decat o perioada scurta,de 24 pana la 48 ore,la o temperatura cuprinsa intre 0 si +6oC.In cazul unei conservari mai indelungate,apar o serie de defecte de gust si miros,ca o consecinta a dezvoltarii florei de invazie ce a patruns in smantana dupa pasteurizare.
Conservarea de lunga durata poate fi asigurata prin congelare si adaos de conservanti-hidrosulfit de etil (0,04o/o) si acid ascorbic (0,0025o/o) cu efect antioxidant,dupa care se pastreaza in spatii frigorifice cu temperatura de -18oC.
Untul
Prin unt se intelege grasimea care contine o anumita proportie de apa.Grasimea este extrasa exclusiv din lapte de vaca,prin mijloace mecanice,fara adaugare de alte grasimi.Pentru 1 kg de unt este necesara o cantitate de aproximativ 2,5 l smantana maturata.
Untul este un produs alimentar foarte apreciat datorita gustului,aromei,proprietatilor dietetice si mai ales valorii sale nutritive (lipide,proteine,glucide,substante minerale,vitamine liposolubile (solubile in grasimi) A,D,E.)
Depozitarea se asigura la temperaturi cuprinse intre 2 si 6oC,in locuri intunecoase.Se consuma in stare naturala si se foloseste la prepararea prajiturilor si a unor mancaruri.
Conservarea de lunga durata poate fi asigurata prin congelare si adaos de conservanti-hidrosulfit de etil (0,04o/o) si acid ascorbic (0,0025o/o) cu efect antioxidant,dupa care se pastreaza in spatii frigorifice cu temperatura de -18oC.
Untul
Prin unt se intelege grasimea care contine o anumita proportie de apa.Grasimea este extrasa exclusiv din lapte de vaca,prin mijloace mecanice,fara adaugare de alte grasimi.Pentru 1 kg de unt este necesara o cantitate de aproximativ 2,5 l smantana maturata.
Untul este un produs alimentar foarte apreciat datorita gustului,aromei,proprietatilor dietetice si mai ales valorii sale nutritive (lipide,proteine,glucide,substante minerale,vitamine liposolubile (solubile in grasimi) A,D,E.)
Depozitarea se asigura la temperaturi cuprinse intre 2 si 6oC,in locuri intunecoase.Se consuma in stare naturala si se foloseste la prepararea prajiturilor si a unor mancaruri.
Intretinerea igienica a bucatariei
Activitatea in bucatarie impune respectarea cu strictete a masurilor generale de igiena,precum si a unor norme si cerinte specifice legate de conditiile in care se desfasoara munca.
Problema trebuie privita cu deosebita atentie si in mod permanent atat de gospodina,cat si de membrii familiei,deoarece incalcarea normelor de igiena are consecinte de mari proportii,cu urmari de gravitate incalculabila.
Ordinea si curatenia constituie principalele dovezi ale respectarii normelor de igiena.Grija trebuie indreptata in egala masura asupra curateniei corpului,a imbracamintei,a spatiului,utilajelor,mobilierului,ustensilelor,vaselor etc.
In toate fazele tehnologice preparatele culinare pot suferi o contaminare cu microbi,daca nu se iau masuri de respectare stricta a igienei.Sursele de contaminare a preparatelor culinare pot fi:incaperea(dusumeaua,peretii),utilajele,mobilierul,ustensilele de lucru,ambalajele,precum si gospodina angrenata in procesul de preparare a alimentelor (prin intermediul mainilor si al echipamentului de protectie a alimentelor).
Un produs alimentar contaminat poate constitui sursa insamantarii cu microbi a produselor proaspete.Asa de pilda,unele zarzavaturi au pe suprafata lor ramasite de pamant care contin cantitati mari de microbi.De asemenea,solzii,branhiile,intestinele pestilor si intestinele pasarilor contin foarte multi microbi.
In timpul prelucrarilor culinare,precum si al pastrarii diferitelor alimente,microbii de pe produsele care nu au fost supuse inca prelucrarii tehnologice pot trece pe produsele curatate si spalate,sau pe semipreparate si produsele finite.
Avand in vedere faptul ca microbii se inmultesc foarte repede,orice contaminare cat de mica a mobilierului,ustensilelor si vaselor de bucatarie poate duce,ulterior,la o insamantare masiva a preparatelor culinare cu germeni.
Din aceste considerente,constiinta gospodinei trebuie astfel formata,incat sa mentina in bucatarie o stare perfecta de curatenie.Curatenia trebuie facuta atat inainte de inceperea lucrului,cat si dupa terminarea lui.Paralel cu efectuarea curateniei,incaperea trebuie sa fie bine ventilata.Peretii,usile,ferestrele si pervazurile se spala sau se sterg cu carpe umezite (dupa caz).
Chiuveta se spala bine,dupa ce din ea au fost indepartate in prealabil resturile de hrana.
Curatenia generala a bucatariei consta din maturatul pardoselii,stersul prafului de pe tavan si pereti,spalarea cu apa calda si detergenti,urmata de dezinfectia cu o solutie de bromocet avand concentratia de 20/00,prin pulverizarea ei cu ajutorul unei pompe sau a aspiratorului (folosind orificiul de refulare a aerului),a suprafetelor impermeabilizate (faiantele) ale peretilor,a pardoselii si a suprafetelor de lucru.Curatenia se termina prin spalarea cu apa,dupa 10 minute,a acestor suprafete.
Mobilierul din bucatarie (mese de lucru,dulapuri) trebuie intretinut in stare de curatenie perfecta.Dupa indepartarea resturilor alimentare,mobilierul (masa de lucru) va fi bine spalat cu apa fierbinte,soda calcinata si cu peria,apoi dezinfectat cu o solutie de bromocet concentratie 20/00 prin pulverizare.
Dezinfectia astfel facuta va fi urmata la un interval de circa 10 minute de o limpezire minutioasa cu apa curata pana la indepartarea totala a urmelor de bromocet.
Obiectele folosite la efectuarea curateniei se spala bine sub jet de apa calduta,se dezinfecteaza cu solutie bromocet 20/00 si se aseaza la uscat in rastelul destinat acestui scop sau in debara.
Colectarea gunoiului menajer in bucatarie se face in cutii metalice sau din plastic,prevazute cu capac si pedala.
In lipsa acestora,se folosesc galeti de plastic in care se introduc pungi de polietilena.
La terminarea lucrului in bucatarie gospodina are urmatoarele obligatii:
-sa aseze alimentele neperisabile in rafturi sau dulapuri la locul lor;
-sa introduca produsele alterabile si usor alterabile in spatii frigorifice (frigider sau congelator,dupa caz);
-sa inchida robinetele sub presiune si sa scoata de sub tensiune utilajele cu care a lucrat;
-sa stranga ustensilele,vasele si formele de lucru,sa le spele,sa le usuce si sa le depoziteze la locul lor.
Problema trebuie privita cu deosebita atentie si in mod permanent atat de gospodina,cat si de membrii familiei,deoarece incalcarea normelor de igiena are consecinte de mari proportii,cu urmari de gravitate incalculabila.
Ordinea si curatenia constituie principalele dovezi ale respectarii normelor de igiena.Grija trebuie indreptata in egala masura asupra curateniei corpului,a imbracamintei,a spatiului,utilajelor,mobilierului,ustensilelor,vaselor etc.
In toate fazele tehnologice preparatele culinare pot suferi o contaminare cu microbi,daca nu se iau masuri de respectare stricta a igienei.Sursele de contaminare a preparatelor culinare pot fi:incaperea(dusumeaua,peretii),utilajele,mobilierul,ustensilele de lucru,ambalajele,precum si gospodina angrenata in procesul de preparare a alimentelor (prin intermediul mainilor si al echipamentului de protectie a alimentelor).
Un produs alimentar contaminat poate constitui sursa insamantarii cu microbi a produselor proaspete.Asa de pilda,unele zarzavaturi au pe suprafata lor ramasite de pamant care contin cantitati mari de microbi.De asemenea,solzii,branhiile,intestinele pestilor si intestinele pasarilor contin foarte multi microbi.
In timpul prelucrarilor culinare,precum si al pastrarii diferitelor alimente,microbii de pe produsele care nu au fost supuse inca prelucrarii tehnologice pot trece pe produsele curatate si spalate,sau pe semipreparate si produsele finite.
Avand in vedere faptul ca microbii se inmultesc foarte repede,orice contaminare cat de mica a mobilierului,ustensilelor si vaselor de bucatarie poate duce,ulterior,la o insamantare masiva a preparatelor culinare cu germeni.
Din aceste considerente,constiinta gospodinei trebuie astfel formata,incat sa mentina in bucatarie o stare perfecta de curatenie.Curatenia trebuie facuta atat inainte de inceperea lucrului,cat si dupa terminarea lui.Paralel cu efectuarea curateniei,incaperea trebuie sa fie bine ventilata.Peretii,usile,ferestrele si pervazurile se spala sau se sterg cu carpe umezite (dupa caz).
Chiuveta se spala bine,dupa ce din ea au fost indepartate in prealabil resturile de hrana.
Curatenia generala a bucatariei consta din maturatul pardoselii,stersul prafului de pe tavan si pereti,spalarea cu apa calda si detergenti,urmata de dezinfectia cu o solutie de bromocet avand concentratia de 20/00,prin pulverizarea ei cu ajutorul unei pompe sau a aspiratorului (folosind orificiul de refulare a aerului),a suprafetelor impermeabilizate (faiantele) ale peretilor,a pardoselii si a suprafetelor de lucru.Curatenia se termina prin spalarea cu apa,dupa 10 minute,a acestor suprafete.
Mobilierul din bucatarie (mese de lucru,dulapuri) trebuie intretinut in stare de curatenie perfecta.Dupa indepartarea resturilor alimentare,mobilierul (masa de lucru) va fi bine spalat cu apa fierbinte,soda calcinata si cu peria,apoi dezinfectat cu o solutie de bromocet concentratie 20/00 prin pulverizare.
Dezinfectia astfel facuta va fi urmata la un interval de circa 10 minute de o limpezire minutioasa cu apa curata pana la indepartarea totala a urmelor de bromocet.
Obiectele folosite la efectuarea curateniei se spala bine sub jet de apa calduta,se dezinfecteaza cu solutie bromocet 20/00 si se aseaza la uscat in rastelul destinat acestui scop sau in debara.
Colectarea gunoiului menajer in bucatarie se face in cutii metalice sau din plastic,prevazute cu capac si pedala.
In lipsa acestora,se folosesc galeti de plastic in care se introduc pungi de polietilena.
La terminarea lucrului in bucatarie gospodina are urmatoarele obligatii:
-sa aseze alimentele neperisabile in rafturi sau dulapuri la locul lor;
-sa introduca produsele alterabile si usor alterabile in spatii frigorifice (frigider sau congelator,dupa caz);
-sa inchida robinetele sub presiune si sa scoata de sub tensiune utilajele cu care a lucrat;
-sa stranga ustensilele,vasele si formele de lucru,sa le spele,sa le usuce si sa le depoziteze la locul lor.
Simbolismul
SIMBOLISMUL
Curent literar aparut in Franta ca reactie impotriva romantismului si a parnasianismului.Numele acestui curent literar este dat de francezul Jean Moreas, cel care publica in ziarul “Le figareau” articolul intitulat “Le Simbolisme”.
Precursorul simbolismului universal este considerat Charles Baudelaire, cel care scrie un volum intitulat “Florile raului” in care valorifica estetica uratului.
In literatura romana precursorul simbolismului este considerat Alexandru Macedonski, cel care in 1880 pune bazele revistei “Literatorul” in paginile careia vor publica toti reprezentantii acestui curent literar.
CARACTERISTICI:
-poezia simbolista pune accentul pe starile indefinite, neclare
-este o poezie ce valorifica conceptele de reverie si nostalgie
-in creatia lor, simbolistii manifesta preferinte pentru culori, pietre pretioase, utilizand foarte des conceptul de corespondenta (transfer de sens)
-sugestia si simbolul sunt doua elemente foarte des utilizate de catre simbolisti; ei pornesc de la ideea ca farmecul poeziei consta in o sugera o idée, un sentiment, si nu in a-l numi explicit
-temele si motivele predilecte sunt : iubirea, golul, singuratatea, tristetea, plictisul, viata targurilor provinciale si sentimentul mortii
-simbolistii vor cauta sa realizeze o muzicalitate aparte asupra textului prin repetarea unor cuvinte, a unor vocale sau a refrenului
-se mai observa o preferinta a simbolistilor pentru versul alb
Sursa:Necunoscuta
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
